Comisia Europeana a aprobat acordarea de catre Romania a unei scheme de ajutor in valoare de 3 miliarde euro, echivalentul a 15,22 miliarde lei in sprijinul instalatiilor care produc energie eoliana onshore si solara fotovoltaica,in vederea promovarii tranzitiei catre o economie "zero net", in conformitate cu Planul industrial al Pactului verde, arata comunicatul de presa al CE.   Schema a fost aprobata in temeiul Cadrului temporar de criza si de tranzitie pentru masuri de ajutor de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 si modificat la 20 noiembrie 2023, care a fost instituit cu scopul de a incuraja luarea de masuri de sprijin in sectoarele esentiale pentru accelerarea tranzitiei verzi si reducerea dependentei de combustibili.   Masura notificata de Romania   Romania a notificat Comisiei, in temeiul Cadrului temporar de criza si de tranzitie, o schema de ajutor in valoare de 3 miliarde lei (15,22 miliarde lei) pentru sprijinirea instalatiilor care produc energie eoliana onshore si solara fotovoltaica.   Vor fi eligibile, in cadrul masurii, proiectele de constructie si exploatare a unor instalatii noi de producere de energie electrica din (i) surse solare fotovoltaice si (ii) din surse eoliene onshore.   Ajutorul va fi acordat prin proceduri de licitatie competitiva si va lua forma unui contract bidirectional pentru diferenta. Pretul de exercitare va fi stabilit prin procedurile de ofertare ("pay-as-bid", plata corespunzatoare pretului oferit), iar pretul de referinta va fi calculat ca medie lunara ponderata in functie de productie a pretului de piata al energiei electrice pe pietele pentru ziua urmatoare.   Atunci cand pretul de referinta este mai mic decat pretul de exercitare, beneficiarul va avea dreptul sa primeasca plati egale cu diferenta dintre cele doua preturi. In schimb, atunci cand pretul de referinta este mai mare decat pretul de exercitare, beneficiarul va trebui sa plateasca diferenta autoritatilor romane. Prin urmare, schema garanteaza beneficiarilor un nivel minim de rentabilitate si asigura in acelasi timp faptul ca beneficiarii nu sunt supracompensati pentru perioadele in care pretul de referinta este mai mare decat pretul de exercitare.   Comisia a constatat ca schema de ajutoare notificata de Romania indeplineste conditiile prevazute in Cadrul temporar de criza si de tranzitie. Mai precis, ajutorul (i) va fi acordat printr-o procedura de licitatie competitiva si (ii) va fi acordat inainte de data de 31 decembrie 2025. In plus, ajutorul trebuie sa indeplineasca o serie de conditii menite sa limiteze denaturarile nejustificate ale concurentei si face, de asemenea, obiectul unor garantii menite sa asigure faptul ca exista suficienti participanti la procedura de licitatie competitiva.   Comisia a concluzionat ca schema notificata de Romania este necesara, adecvata si proportionala pentru accelerarea tranzitiei verzi si facilitarea dezvoltarii anumitor activitati economice care sunt importante pentru punerea in aplicare a Planului REPowerEU si a Planului industrial al Pactului verde, in conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE si cu conditiile prevazute in Cadrul temporar de criza si de tranzitie.   Avand in vedere aceste considerente, Comisia Europeana a aprobat masura de ajutor in temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.   La 9 martie 2023, Comisia a adoptat un cadru temporar de criza si de tranzitie cu scopul de a incuraja luarea de masuri de sprijin in sectoarele esentiale pentru tranzitia la o economie "zero net", in concordanta cu Planul industrial al Pactului verde. Cadrul modifica si prelungeste in parte cadrul temporar de criza adoptat la 23 martie 2022, permitand statelor membre sa utilizeze flexibilitatea prevazuta de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia in contextul razboiului purtat de Rusia impotriva Ucrainei, mai arata sursa citata.   Cadrul temporar de criza si de tranzitie a fost modificat la 20 noiembrie 2023 pentru a prelungi cu sase luni un numar limitat de sectiuni ale cadrului, cu scopul de a oferi un raspuns in contextul crizei rezultate ca urmare a agresiunii Rusiei impotriva Ucrainei si a cresterii fara precedent a preturilor la energie.    Cadrul temporar de criza si de tranzitie, astfel cum a fost modificat, prevede urmatoarele tipuri de ajutoare care pot fi acordate de statele membre:   - cuantumuri limitate ale ajutoarelor (sectiunea 2.1), acordate sub orice forma, pana la 30 iunie 2024, pentru intreprinderile afectate de criza actuala sau de sanctiunile si contrasanctiunile ulterioare, cu o valoare de pana la 280 000 EUR in sectorul agriculturii, de pana la 335 000 euro in sectorul pescuitului si acvaculturii si de pana la 2,25 milioane euro in toate celelalte sectoare;   - sprijin de lichiditate sub forma de garantii de stat si de imprumuturi subventionate (sectiunile 2.2 si 2.3): in cazuri exceptionale si sub rezerva unor garantii stricte, statele membre le pot oferi furnizorilor de energie, pentru activitatile lor de tranzactionare, garantii publice cu o acoperire de peste 90 %, in cazul in care acestea sunt furnizate drept garantie financiara nefinantata contrapartilor centrale sau membrilor compensatori. Aceste sectiuni se aplica numai pana la 31 decembrie 2023 si nu au fost modificate;   - ajutoare prin care sunt oferite compensatii intreprinderilor pentru preturile ridicate la energie (sectiunea 2.4): ajutoarele, care pot fi acordate sub orice forma, in principiu pana in iunie 2024, le vor oferi compensatii partiale intreprinderilor, in special intreprinderilor mari consumatoare de energie, pentru costurile suplimentare generate de cresterea exceptionala a preturilor la gaze si energie electrica. Cuantumul ajutoarelor individuale poate fi calculat pe baza consumului anterior sau actual, tinand seama de necesitatea de a mentine stimulentele de piata in vederea reducerii consumului de energie si a asigurarii continuitatii activitatilor economice. In plus, statele membre pot oferi sprijin in mod flexibil, inclusiv sectoarelor mari consumatoare de energie afectate in mod deosebit de aceasta situatie, sub rezerva unor garantii menite sa evite supracompensarea si sa stimuleze reducerea amprentei de carbon in cazul ajutoarelor al caror cuantum depaseste 50 de milioane euro. De asemenea, statele membre sunt invitate sa aiba in vedere, in mod nediscriminatoriu, introducerea unor cerinte legate de protectia mediului sau de securitatea aprovizionarii. Informatii suplimentare privind posibilitatile de sprijin in cazul unor preturi ridicate la energie, inclusiv privind metodologia de calculare a cuantumurilor ajutoarelor individuale, sunt disponibile aici;   - masuri de accelerare a utilizarii energiei din surse regenerabile (sectiunea 2.5): statele membre pot institui scheme de investitii in toate sursele regenerabile de energie, inclusiv hidrogenul din surse regenerabile, biogazul si biometanul, stocarea si caldura din surse regenerabile, inclusiv prin pompe de caldura, cu proceduri de ofertare simplificate care pot fi organizate rapid si care sa prevada, totodata, garantii suficiente pentru protejarea unor conditii de concurenta echitabile. In special, statele membre pot prevedea scheme de ajutor pentru o anumita tehnologie care necesita sprijin avand in vedere mixul energetic national specific. Conditiile de acordare a ajutoarelor pentru proiectele mici si tehnologiile mai putin mature, cum ar fi hidrogenul din surse regenerabile, au fost simplificate prin renuntarea la conditia organizarii unei proceduri de licitatie competitiva, sub rezerva prevederii anumitor garantii. Ajutorul poate fi acordat in cadrul acestor scheme pana la 31 decembrie 2025; dupa aceasta data, se vor aplica in continuare normele obisnuite privind ajutoarele de stat, in special dispozitiile relevante din Orientarile privind ajutoarele de stat pentru clima, energie si mediu;   - masuri de facilitare a decarbonizarii proceselor industriale (sectiunea 2.6): pentru a accelera si mai mult diversificarea aprovizionarii cu energie, statele membre pot sprijini investitiile care vizeaza eliminarea treptata a combustibililor fosili, in special prin electrificare, eficienta energetica si trecerea la utilizarea hidrogenului electrolitic si produs din surse regenerabile cu respectarea anumitor conditii, existand posibilitati sporite de sprijinire a decarbonizarii proceselor industriale prin trecerea la combustibili pe baza de hidrogen. Statele membre au posibilitatea fie (i) sa instituie noi scheme de ajutor bazate pe proceduri de ofertare, fie (ii) sa sprijine direct proiectele, fara organizarea de proceduri de ofertare, cu prevederea anumitor limite in ceea ce priveste ponderea sprijinului public in cadrul fiecarei investitii. Sunt prevazute prime complementare specifice pentru intreprinderile mici si mijlocii, precum si pentru solutiile deosebit de eficiente din punct de vedere energetic. In absenta organizarii de proceduri de ofertare, a fost prevazuta o noua metoda mai simpla pentru a se stabili nivelul maxim al sprijinului. Ajutorul poate fi acordat in cadrul acestor scheme pana la 31 decembrie 2025; dupa aceasta data, se vor aplica in continuare normele obisnuite privind ajutoarele de stat, in special dispozitiile relevante din Orientarile privind ajutoarele de stat pentru clima, energie si mediu (OACME);   - masuri menite sa sprijine reducerea cererii de energie electrica (sectiunea 2.7), in conformitate cu Regulamentul privind o interventie de urgenta pentru abordarea problemei preturilor ridicate la energie, pana la 31 decembrie 2023;   - masuri menite sa accelereze si mai mult investitiile in sectoare-cheie pentru tranzitia catre o economie "zero net" (sectiunea 2.8), favorizand sprijinirea prin investitii a fabricarii unor echipamente strategice, cum ar fi bateriile, panourile solare, turbinele eoliene, pompele de caldura, electrolizorii si echipamentele pentru captarea, utilizarea si stocarea dioxidului de carbon, precum si a productiei de componente-cheie si a productiei si reciclarii materiilor prime critice aferente. Mai precis, statele membre pot, pana la 31 decembrie 2025, sa instituie scheme de ajutor simple si eficace, prin care sa ofere sprijin plafonat la un anumit procent din costurile de investitii pana la o valoare nominala specifica, in functie de localizarea investitiei si de dimensiunea beneficiarului, cu posibilitatea acordarii unui sprijin mai mare pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri), precum si pentru intreprinderile situate in regiuni defavorizate, astfel incat sa se tina seama in mod corespunzator de obiectivele de coeziune. In plus, in cazuri exceptionale, statele membre pot oferi un sprijin mai consistent intreprinderilor individuale, in cazul in care exista un risc real ca investitiile sa fie deturnate in afara Europei, sub rezerva anumitor garantii. Mai multe informatii cu privire la posibilitatile prin care pot fi sprijinite masurile de accelerare a tranzitiei catre o economie "zero net" sunt disponibile aici.   Entitatile din Rusia, Belarus si Iran sanctionate pentru actiuni care submineaza sau ameninta integritatea teritoriala, suveranitatea si independenta Ucrainei sunt excluse din domeniul de aplicare al acestor masuri.   Cadrul temporar de criza si de tranzitie completeaza numeroasele posibilitati oferite statelor membre de a lua masuri care sa fie conforme cu normele UE existente privind ajutoarele de stat. De exemplu, normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre sa ofere ajutor intreprinderilor care se confrunta cu deficite de lichiditati si care au nevoie de ajutoare pentru salvare urgente. Mai mult, in temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, statele membre pot acorda compensatii intreprinderilor pentru daunele cauzate in mod direct de evenimente exceptionale, cum sunt cele provocate de criza actuala. Articolul Comisia Europeana aproba o schema de ajutor de stat in valoare de 3 miliarde euro notificata de Romania, menita sa sprijine instalatiile eoliene onshore si solare fotovoltaice apare prima data in Money.

citeste mai mult...