Darimarea statuilor si a monumentelor in general n-a fost inventata de noi, romanii. Prin 1990, cind nu mai stiai in ce parte a Bucurestiului sa alergi pentru a nu scapa spectacolul unei noi statui smulse cu macaraua de pe soclu, am crezut ca asta e un narav tipic dimbovitean. Ulterior, plecind de la aceasta naivitate, unii s-au grabit chiar sa deplinga anul respectiv. L-au poreclit anul nihilismului. In realitate, nu eram singurii porniti sa dam jos statuile. Intreaga Europa de Est se burzuluise impotriva personajelor turnate in bronz sau cioplite in piatra.

citeste mai mult...