"Proiecte de investitii ce totalizeaza peste 500 de milioane de euro sunt in pregatire pentru a fi depuse de echipa REI Grup pe schema ConstructPLUS, instrumentata de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului si Turismului (MEAT) si dedicata companiilor cu activitate in industria materialelor de constructii, care vor sa isi diversifice activitatea prin noi fabrici sau prin noi investitii in extinderea portofoliului de produse", arata o analiza a REI Grup.Desi interesul pentru investitii in domeniul productiei de materiale de constructii este unul urias, bugetul schemei este limitat in sesiunea ce a debutat azi, 8 aprilie, alocarea fiind de numai 149 milioane euro."Purtam discutii si negocieri pentru proiecte mari de investitii a caror valoare totala depaseste 500 de milioane de euro, iar ConstructPLUS este una dintre cele mai asteptate scheme de ajutor de stat pentru companiile cu care colaboram. Vorbim de companii cu activitate in sectorul productiei de materiale de constructii, eligibile pe aceasta schema de finantare. Interesul este urias, insa este clar ca nu toate proiectele vor beneficia de finantare din cauza alocarii foarte mici", a declarat Roxana Mircea, managing partner REI, unul dintre cele mai importante grupuri de companii specializate in servicii de consultanta pentru atragerea de fonduri nerambursabile din Romania. Potrivit acesteia, cererea crescuta in domeniul productiei de materiale de constructii arata apetitul investitorilor pentru piata locala, pe lista companiilor interesate de a derula proiecte fiind atat afaceri antreprenoriale romanesti, cat si grupuri internationale."Sunt investitii pe care Romania nu le-a mai vazut in ultimii ani, de ordinul sutelor de milioane de euro. Schema ConstructPLUS, instrumentata de MEAT, este binevenita si indelung asteptata, insa aceasta trebuie coroborata cu nevoia reala din piata. Riscam sa pierdem investitii de miliarde daca nu vom reusi sa gasim sursele de finantare necesare pentru a satisface mare parte din aceste planuri de investitii. Romania este o piata cu mare potential, iar domeniul constructiilor ne-a pus pe harta europeana a tarilor care au atras in ultimii ani nume importante, dar si proiecte antreprenoriale de succes care au ajuns peste granitele tarii", a completat Roxana Mircea.Schema de finantare ConstructPLUS a debutat pe 8 aprilie si va fi deschisa pana pe 8 mai 2024, obiectivul sau principal fiind stimularea investitiilor cu sprijin nerambursabil pentru cresterea productiei de materiale de constructii, cu precadere in sectoarele in care balanta comerciala este una negativa, unde practic importam mai mult decat producem - pentru a acoperi cererea - si in zonele considerate a fi defavorizate din punct de vedere economic.Solicitantii eligibili pe acesta schema de finantare sunt start-up-urile, microintreprinderile, IMM, dar si intreprinderile mari, iar sprijinul neramubursabil maxim pe care il pot atrage companiile, pentru un singur proiect de investitii, se ridica la 57,75 milioane de euro pentru inreprinderile mari, respectiv o intensitate maxima de 70%.Pentru a atinge grantul maxim si a obtine finantarea dorita, investitia ar trebui sa fie realizata intr-un judet care atinge intensitatea maxima (de 70%) - printre acestea numarandu-se judetele Galati, Prahova, Dolj sau Gorj.Clasificarea proiectelor care ar putea obtine finantarea dorita pe aceasta schema de ajutor de stat se va face pe baza unui punctaj obtinut de aplicanti, ce reflecta atat performantele financiare ale acestora, valoarea proiectului de investitii sa depaseasca pragul de 40 milioane euro, capitalul social subscris sa fie unul cu o valoare de peste 500.000 RON, iar codul CAEN al companiei care va aplica pe acest program sa aiba un sold negativ in balanta comerciala (raportat la anul 2022).Domeniile eligibile care pot aplica prin programul ConstructPLUS trebuie sa faca parte din urmatoarele sectoare de activitate: Fabricarea altor elemente de dulgherie si tamplarie, pentru constructii; Fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii; Prelucrarea si fasonarea sticlei plate; Fabricarea placilor si dalelor din ceramica; Fabricarea caramizilor, tiglelor si a altor produse pentru constructii, din argila arsa; Fabricarea de obiecte sanitare din ceramica; Fabricarea cimentului; Fabricarea varului si ipsosului; Fabricarea produselor din beton pentru constructii;  Fabricarea produselor din ipsos pentru constructii; Fabricarea betonului; Fabricarea mortarului; Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a.; Taierea, fasonarea si finisarea pietrei; Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice; Fabricarea de usi si ferestre din metal; Fabricarea altor fire si cabluri electrice si electronice."ConstructPLUS este cel mai asteptat program de finantare pentru companiile specializate in productia de materiale de constructii. Desi alocarea este relativ redusa raportata la cererea existenta in piata, ne dorim ca MEAT sa ia in calcul cresterea alocarii pentru editiile ce vor urma, similar ceea ce se negociaza in cazul InvestALIM. In cazul companiilor care nu reusesc sa obtina finantare pe actuala schema, avem solutii pentru a redepune proiectele pe scheme viitoare ce se vor deschide pe parcursul anului - sesiunea pentru intreprinderi mari - Tranzitie Justa, viitoarea sesiune pe HG 807/2014 sau o viitoare sesiune a schemei destinata industriei prelucratoare - reglementata de HG 959/2022", a completat Roxana Mircea.Productia de materiale de constructii a fost unul dintre cele mai active sectoare de investitii din ultimii trei ani, cea mai mare parte a investitiilor fiind realizate cu sprijin nerambursabil, prin intermediul mai multor scheme de ajutor de stat puse la dispozitie de autoritati. Schemele de finantare reglementate de HG 807/2014, respectiv HG 959/2022, au fost in ultimii trei ani principalele surse de sprijin nerambursabil pentru companiile cu activitate in sectorul constructiilor, dar si pentru cele din portofoliul REI, unde nume importante au derulat investitii ce depasesc 50 de milioane de euro si care au beneficiat de sprijin nerambursabil in valoare de peste 20 de milioane de euro.Printre cele mai importante companii care au derulat investitii in sectorul productiei de materiale de constructii se numara Casa Noastra - QFort, Barrier sau Austrotherm, dar si alte nume mari din domeniu, specializate in productia de tamplarie PVC, prefabricate din beton, productie de lacuri si vopsele si multe altele.De asemenea, Ministerul Finantelor are in pregatire o noua schema de ajutor de stat ce are ca obiectiv dezvoltarea regionala prin realizarea de investitii care vor asigura echilibrarea balantei comerciale a Romaniei, in sectoarele eligibile. Bugetul multianual se ridica la peste 450 milioane euro, in timp ce media anuala este de aproximativ 150 milioane euro.Viitorul apel, un succesor al binecunoscutei scheme reglementata de HG 807/2014, care a sprijinit investitii de sute de milioane de euro in Romania, in ultimii ani, se adreseza atat companiilor la inceput de drum (start-up), dar si IMM sau intreprinderilor mari, iar conditie este ca rentabilitatea cifrei de afaceri sa fie mai mare de zero in unul din ultimele trei exercitii financiare incheiate.In plus, valoarea minima a costurilor eligibile pentru finantare trebuie sa fie de cel putin 10 milioane de euro. Aici sunt incadrate atat active corporale, de tipul constructiilor noi sau achizitiei de echipamente, ori a activelor necorporale (ex: brevete, licente, know-how sau alte drepturi de proprietate intelectuala).Judetul Gorj este singurul care va beneficia de cea mai mare intensitate, respectiv unde beneficiarii vor putea primi pana la 70% din nivelul maxim al ajutorului de stat solicitat. Suma maxima pe care o poate primi un beneficiar se ridica la 57,75 milioane euro.Un numar de alte 16 judete, printre care Bacau, Botosani, Neamt, Suceava, Vaslui, Braila, Buzau, Galati, Vrancea, Tulcea, Calarasi, Ialomita, Teleorman, Mehedinti, Olt si Valcea, vor beneficia de o intensitate maxima de 60% a ajutorului de stat, respectiv un grant maxim de 49,5 milioane euro.Celelalte judete vor beneficia de intensitati maxime cuprinse intre 30 si 50%. Municipiul Bucuresti este exclus de la sprijin nerambursabil prin schemele de ajutor de stat.In cazul investitiilor aferente codului CAEN 5510 - Hoteluri si alte facilitati de cazare similare, nivelul maxim al ajutorului de stat ce poate fi acordat este de 15 milioane RON, echivalentul a circa 3 milioane euro.Tot la capitolul scheme de finantare destinate investitiilor, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului si Turismului (MEAT) are in pregatire o viitoare sesiune pe schema reglementata de HG 959/2022, destinata industriilor prelucratoare, cu un buget total de peste 450 milioane euro si o alocare medie anuala de circa 150 milioane euro.Si in acest caz, intensitatea maxima a sprijinului nerambursabil poate urca pana la 70%, respectiv cel mult 57,75 milioane euro (in cazul judetelor Dolj, Gorj, Prahova sau Galati), in timp ce restul judetelor ar urma sa beneficieze de alocari cuprinse intre 30-60%.Schema reglementata de HG 959/2022 a avut sesiune deschisa intre 1 noiembrie 2022 - 16 decembrie 2022, pentru care au aplicat 97 de companii. Dintre acestea, doar opt s-au calificat pentru sprijin, in limita bugetului de circa 150 milioane euro.REI Finance Advisors, REI International Consulting si Touched Marketing, parte a REI Grup, sunt companii specializate in elaborarea, implementarea si monitorizarea proiectelor de investitii atat prin fonduri europene nerambursabile (Programul Operational Regional, Programul Operational Infrastructura Mare, PNDR), cat si pe scheme de ajutor de stat.Echipa REI numara in prezent peste 80 de consultanti specializati, in 13 birouri la nivel national.REI a reusit cu succes atragerea finantarii pentru peste 1.000 de clienti la nivel national, cu peste 1.000 de proiecte implementate si o rata de succes de 99%. Articolul REI Grup: Proiecte de peste 500 de milioane de euro pentru investitii in productia de materiale de constructii sunt in pregatire pe schema ConstructPLUS, deschisa luni. Alocarea de 150 milioane euro este insuficienta pentru cererea uriasa apare prima data in Money.ro.

citeste mai mult...